LALELE
O gradina fara lalele este o gradina incompleta. Gradina de primavara, fara lalele, este trista, neimplinita si lipsita de culoare.
Este drept, ca multi gradinari amatori stau in dubiu daca sa planteze sau nu lalele, fiindu-le teama ca ar gresi cu ceva si ar putea ramane fara frumoasele tulipe. Cultivarea lor nu este complicata, iar daca urmam pasii corecti ne vom bucura ani multi de delicatetea si frumusetea lor inegalabile.
Iata cateva sfaturi utile pentru lalele:
In primul rand, materialul saditor trebuie sa fie de calitate foarte buna. Bulbii de lalele sa nu fie vatamati, bolnavi sau putreziti.
Apoi, trebuie sa stim ce-i place si ce detestea laleaua.
Iubeste soarele, lumina, locurile insorite, calduroase. Cu toate acestea, chiar daca plantam bulbii de lalele la poalele copacilor, acest lucru nu le va deranja prea tare, deoarece, la vremea infloririi lor, umbra copacilor inca este rara.
Laleaua va suferi in locurile umbroase, si, an dupa an, bulbii se vor dezvolta prost, micsorandu-se pana la disparitie. Tijele florale se vor lungi peste masura, iar florile vor ramane mici, decolorate, fara vlaga.
Substratul/pamantul in care vor fi plantate lalelele este bine sa fie usor, bogat in elemente nutritive, bine afanat, permeabil la apa si aer. Pamantul argilos, greu, va fi amestecat cu turba, perlit sau nisip, pentru a deveni mai afanat, permeabil.
Lalelele nu suporta excesul de apa, deoarece radacinile, neprimind suficient oxigen, vor incepe sa putrezeasca, se imbolnavesc si mor. Asa ca nu vom permite ca, in locurile unde avem lalele (bulboase in general), apa sa balteasca in urma ploilor sau a topirii zapezii.
Nivelul pH-ului trebuie sa fie 6,5-7 chiar 7,5. Un pamant acid (5,0-5,5) va trebui ameliorat cu faina de oase, dolomita, var sau cenusa. Intr-un pamant acid lalelele se dezvolta foarte prost, se imbolnavesc si, in timp, dispar.
PLANTARE SI INGRIJIRE LALELE
Pregatirea locului pentru lalele. Locul destinat lalelelor se pregateste cu 2-3 luni inainte, dar nu este rau nici cu 3-4 zile inainte de plantare. Pamantul se afaneaza, se elibereaza de buruieni, se amelioreaza, acolo unde este cazul si se uda bine. Se adauga ingrasaminte organice : mranita bine maturata, compost , cenusa (care cuprinde , inafara de azot, toate elementele necesare dezvoltarii armonioase, si, in plus, are actiune antibacteriana si antimicotica, indepartand, deopotriva, daunatorii).
Perioada de plantare: bulbii de lalele plantati prea devreme risca sa porneasca in vegetatie, si, odata cu venirea frigului, pot ingheta si muri. De aceea, perioada ideala pentru plantarea bulbilor de lalele, a bulboaselor in general, este intervalul dintre a doua decada a lunii septembrie pana in luna noiembrie, chiar si decembrie, daca nu s-au instalat gerurile. In acest fel, bulbii de lalele au suficient timp pentru a dezvolta un sistem radicular sanatos, ca sa intre, fara grija, in perioada de iernare, atat de necesara dezvoltarii lor.
Plantare lalele.
Regula pentru bulboase este ca adacimea de plantare sa fie egala cu de trei ori inaltimea bulbului (ex.: bulbul de 5 cm x 3 = 15 cm. adancime). Distanta dintre bulbi – 5-8 cm.
Pe fundul gropilor/lacasurilor /brazdelor de plantare vom pune un strat subtire de nisip, care va avea rol drenant. Astfel, va fi impiedicata mucegairea bulbilor, respectiv imbolnavirea lor. Nu uitati, substratul trebuie sa fie umed la plantare, deoarece DUPA plantare nu udam.
Ingrijire lalele.
Ingrijirea este cat se poate de simpla:
– udare doar in perioadele de seceta; In perioada de inflorire, planta are nevoie de un aport de apa mai consistent, astfel ca, vom uda lalelele cam de 2 ori la 10 zile. Vom inceta lalelele sa udam din momentul incetarii infloririi. Mare grija cand udam, deoarece apa, care accidental cade pe flori, poate duce la patarea lor si chiar la instalarea fungilor.
– hranire cu substante organice: cenusa, macerat de buruieni, compost. Daca se foloseste gunoi de grajd, mranita sau/si gunoi de pasare, acesta se va incorpora, in cantitate mica, primavara, devreme, chiar pe zapada netopita, inaite de rasarirea lalelelor.
– afanare sistematica, mai ales dupa ploaie, pentru preintampinarea formarii crustei de pamant; daca oxigenul nu ajunge la radacini, bulbii de lalele se vor sufoca, existand pericolul mucegairii si, fireste, imbolnavirii bulbilor.
– indepartarea buruienilor, sau, si mai bine, mulcirea cu material organic (iarba vesteda, paie, scoarta de copac, keramzit, etc.);
– indepartarea florilor de lalele dupa terminarea infloririi, lasand frunzele, pana la vestejirea lor pe ¾. Acest lucru este valabil la toate bulboasele. Frunzele vor hrani planta pana in momentul vestejirii lor. Abia atunci le vom putea indeparta.
Exista un mic, dar eficient, secret, folosit din batrani: pe fundul gropii/lacasului/brazdei de plantare pentru lalele se pun 1-4 hamsii, sau orice peste mic (nu din conserva!), coada sau cap de peste. Potasiul eliberat in urma descompunerii va hrani bulbii si va face ca florile sa fie mai frumoase, mai viu colorate. Totodata, mirosul intepator va alunga daunatorii (coropisnitele, soriceii de camp, etc), implicit cartitele.
Teoria spune ca bulbii de lalele, an de an, trebuie scosi, uscati si replantati in alte locuri. Numai ca, replantarea pe locul initial se poate face doar o data la 2-4 ani, iar daca este vorba despre o gradina de mici dimensiuni, acest lucru este foarte complicat. In acest caz exista doua solutii: 1 – vom planta bulbii in recipiente si 2 – vom risca sa nu scoatem bulbii de lalele cativa ani la rand.
Daca, totusi, ne hotaram sa-i scoatem, acest lucru trebuie facut cu grija: bulbii de lalele se scot cand frunzele sunt vestede si ingalbenite. Scoatem cu grija, fara sa-i vatamam, ii curatam de resturi si de pamant si-i punem la uscat intr-un loc ferit de soare si curenti de aer, cu temperatura, de preferat, constanta (22-25 grade). Dupa ce s-au uscat, bulbii de lalele vor fi depozitati in locuri intunecate, racoroase si uscate (de preferat 10-12 grade), in cutii cu perforatii, pungi de hartie ori saculete de panza, fiecare soi cu eticheta sa. Bulbii de lalele se vor verifica sistematic, pentru a nu avea surpriza sa se strice pana la plantarea din octombrie.
BOLI SI DAUNATORI la lalele
Cele mai intalnite cauze sunt:
– materialul saditor de provenienta dubioasa;
– plantarea in substrat acid, greu, argilos sau cu umiditate foarte mare (balteste apa);
– aplicare de ingrasamant natural nematurat;
– plantarea bulbilor de lalele pe locurile in care s-au cultivat alte bulboase (inclusiv carofi);
– bulbii nu au fost tratati dupa scoaterea lor din pamant, sau/si pastrarea/uscarea necorespunzatoare inainte de plantare;
– plantarea prea aglomerata (deasa)
Bolile lalelelor sunt provocate de: virusuri, bacterii, ciuperci, etc.
Virozele, cauzate, fireste, de virusuri este o boala transmisa in mod direct prin insectele sugatoare cum sunt paduchii de frunza, paianjenii, dar si prin cepele infectate deja. Lalelele afectate se vor scoate si arde. Locul respectiv se va dezinfecta cu var, si nu se va mai planta pe acest loc niciun fel de bulboasa 5-6 ani. Locul va fi folosit pentru flori anuale, mai ales craite si galbenele, cunoscute ca plante sanitar. Pentru combaterea insectelor daunatoare vom folosi agenti repelanti naturali (putem stropi cu macerate de usturoi, de ace de conifere, galbenele , craite, pelin, rostopasca sau coji de citrice) sau produse chimice.
Putrezirea coletelor si caderea lalelelor sun provocate de ciuperca Pythium de barynum.
Daunatori la lalele
Paduchii de frunze ( Aphidae) sunt printre cei mai periculosi dusmani ai lalelelor, deoarece ataca in colonii. Apar pe lalele in sera, cand umiditatea atmosferica este prea scazuta sugand, in general, partile tinere si moi ale plantelor.
Paianjenul de radacina (Ryzoglyphus echinopus). Atacul acestuia asupra lalelelor este lesne de recunoscut dupa frunzele care se ingalbenesc brusc, in urma distrugerii radacinilor si bulbilor.
Soarecii si sobolanii. Soarecii ataca, in special, partile aeriene, iar sobolanii prefera dulceata bulbilor de lalele, astfel incat, ele vor fi distruse in totalitate.
Lalelele se pot planta in palcuri, ca borduri florale, in diverse desene florale, si in combinatii cu narcise, zambile, muscari, crocusi.
