BUJORUL (Paeonia)
Bujorul este, prin excelenta, o planta rustica, rezistenta, cu viata lunga, foarte decorativ si cu un parfum puternic si extrem de placut. Perioada de inflorire este din primavara tarzie pana la inceputul verii.
Bujorii formeaza tufe dese, cu frunze lucioase, de un verde inchis, care raman decorative chiar si fara flori.
Sunt specii si varietati de talie mica, mijiocie sau arbustive, cu flori parfumate inconfundabil, simple sau batute, acoperind o paleta larga de culori si nuante de la alb, rosu, purpuriu, roz, galben, pana la violet.
Exista, de asemenea, si soiuri cu flori bicolore. Indiferent de tipul florii, bujorul face o prezenta buna in orice gradina si mai ales intr-una conceputa rustic. Se preteaza foarte bine si ca floare taiata, incantand cu aroma si frumusetea sa destul de mult timp, daca avem grija sa schimbam apa cel mult o data la doua zile si sa-i punem doua-trei picaturi de miere.
Tehnica de cultura la bujori poate fi aplicata de oricine cu un minim efort:
1. Cea mai buna perioada pentru plantarea bujorului este inceputul toamnei, din septembrie pana la mijlocul lui octombrie. Astfel, planta va avea suficient timp sa se aclimatizeze pe timpul iernii. Bujorul poate fi plantat si la inceputul primaverii, avand grija sa asteptam ca substratul sa se incalzeasca suficient (mai). Daca bujorul este achizitionat in containere (ghiveci), atunci plantarea se poate face oricand, incepand cu luna mai pana toamna, in octombrie. Tufele de bujori se amplaseaza in spatii insorite sau, in caz de forta majora, in locuri semiumbrite, dar aerisite. Este bine sa nu fie plantati in apropierea imediata a zidurilor casei, gardurilor compacte sau a pomilor.
2. Solul cel mai bun pentru ei este cel afanat, argilos imbogatit cu mranita bine putrezita, sau si mai bine cu compost sau pamant de frunze, cu un drenaj normal, fara apa baltita.
3. Solul din jurul tufelor se mentine liber si afanat.
4. An de an se va fertiliza cu mranita, pamant de frunze bine descompuse, cenusa de lemne, compost; astfel, plantele se vor fortifica, devenind viguroase mai rapid si chiar daca vor fi probleme cu aparitia unui procent mai mare de buruieni, merita efortul.
5. Cat sunt inca in faza de boboci, se vor instala sisteme de sustinere a tijelor florale care se apleaca pana la pamant sub greutatea proprie. Un suport elegant si eficient poate fi confectionat dintr-un inel metalic cu doua picioruse fixate in pamant.
6. Udarea rationala nu trebuie neglijata nici in cursul verii, mai ales in iulie-august, cand plantele isi formeaza mugurii florali incipienti pentru anul urmator.
7. Radacinile de bujori nu se deranjeaza, decat la 4-5 ani de la plantare si numai daca este nevoie, pentru ca inflorirea va avea de suferit o perioada mai indelungata, atat cantitativ, cat si calitativ. Daca se doreste inmultirea prin divizarea tufei, atunci este de preferat ca aceasta operatiune sa se faca toamna, in septembrie-octombrie, cu mare atentie la mugurii subterani, care sunt fragili.
Fiecare radacina recoltata pentru inmultire trebuie sa aiba cel putin doi asemenea muguri bine dezvoltati. Plantarea nu se face mai adanc de 5-10 cm, nici macar in zonele mai geroase, deoarece intarzie infloririrea cu 2-4 ani. Unde este cazul, dupa plantare, se va face o musuroire usoara cu mranita sau pamant de frunze, iar primavara se niveleaza la loc.
8. Sub nici o forma nu se taie frunzisul bujorului dupa inflorire; daca tufa este bine ingrijita, frunzele sunt chiar estetice mult timp, iar hranirea radacinilor este asigurata continuu, fortificand planta. Se pot inlatura numai tijele uscate si portiunile ofilite sau rupte.
